Una din experiențele recente savurate în palmaresul alergărilor competiționale are o denumire aparte. Da. M-am bucurat că inițiativa inedită are loc la sat, departe de agitația urbană, atrăgând admirația și participarea alergătorilor din diverse colțuri ale țării. Mi-am dorit să mă bucur de mișcare într-un eveniment aromat,
Vin' la Alergat.
Invitația
Mihaelei ne aduna voioși la startul matinal pentru a descoperi o părticică din farmecul ținutului vinului din podgoria
Drăgășani. Alergasem acum doi ani printre vii și la semimaratonul
Bucuriei. Mă bucur că autoritățile locale din
Măciuca împreună cu sponsorii lor s-au implicat, oferind sătenilor o sursă de inspirație pentru mișcare.
Eram gata de atac chiar la ei acasă pe străduțe. Evenimentul aflat la a doua ediție a fost și de data asta fără taxă de participare, mulțumită sponsorilor. Fiecare dintre cele trei probe avea un nume sugestiv, după gustul și dulceața vinurilor. La punctele de hidratare de pe trasee participanții puteau degusta (și) vinurile specifice zonei.
Aveam în meniu o porție de alergare cât un vin demidulce, pe distanța a patru kilometri. Puteam opta pentru gustul vinului demisec, întins pe distanța a doisprezece kilometri. Sau gustul vinului sec, ale(r)gând douăzeci de kilometri. La final, răsplata a fost asezonată cu vin și sărmăluțe într-o atmosferă de sărbătoare românească.
Final de octombrie. Anul trecut, la prima ediție s-a alergat pe zăpadă. De data asta se anunță vreme bună. De toamnă. Pornim matinal cu ceva vreme înaintea soarelui spre vest, învârtind covrigul. Printr-o ceață densă am ajuns cu bine către destinație. Am salutat prieteni vechi și noi. Am intonat cu mândrie
imnul. Voioși ne-am încălzit pentru start.
Startul era programat în ordine inversă, primii plecau sec cei de la cursa lungă, urmați de noi, cei de la demisec și apoi pe traseul scurt cei demidulce. Pachetele de concurs pentru fiecare din cele trei probe erau pe culori aranjate. Roșul era alocat probei scurte, galbenul probei medii și albastrul, probei lungi. Aveam în kit și un tricolor. Mulțumim.
Primul start. Aliniați sunt cei de la semi. Se pleacă tare, după posibilități. După cinci minute urmam noi. Mă aliniez, iau o
dextroză pentru un boost de energie, util pentru sprintul pe prima parte. Erau doar doisprezece kilometri de fugă fără nevoia unui popas de hidratare pentru pașii de fugă. Aveam și urcare destulă, rezultatul era imprevizibil.
Sprintul în urcare mi-a ieșit. Am pornit primul și după câteva sute de metri am ajuns mașina care ne ghida drumul. Primii kilometri erau comuni cu traseul de semi. Repejor încep să îi depășesc pe cei din spate. După trei kilometri traseul demisec vira la dreapta. Marcajul pe asfalt, în culori dedicate pentru fiecare cursă a fost genial, chiar dacă era ceață.
După curbă mă depășeste un concurent demisec. După un kilometru alți doi. Muzica din cască și marcajele de pe marginea străzii mă motivau să mențin pașii sprinteni, un ritmul constant la deal. Aproape de jumătate prind pe unul din față. În spate nu mai era nimeni, aveam destul avans. Trec de punctul de hidratare salutând voluntarii.
Galeria foto este disponibilă și
aici.
Nu era timp de servit vin sau alte licori la hidratare, ci doar de păstrat avantajul. În cărți eram bine, în primii trei, pe podium. Mai aveam cinci kilometri însă de fugă. Cel din fața mea începe să reducă ritmul. Mai iau o
dextroză pentru a preveni crampele. Mențin ritmul și îl depășesc într-un kilometru. Ireal, nici cel din față, primul nu era departe.
Scena ultimilor trei kilometri. Noi doi și mașina de poliție ce ne deschidea drumul. Aveam trei poziții secunde la open deja cucerite în alte competiții. Urma oare a patra? Îi dau bice până la final, mai aveam energie. Ultima parte pe traseu era pe coborâre. În căști ritmul
Feel so Good îmi ghida pașii. Mă simțeam bine cu un singur adversar în față.
Mai aveam suficientă energie pentru un sprint pe coborâre sub patru pe mie. Al zecelea kilometru mă prinde în frunte. E senzațional să fii primul, să ai în față doar poliția care îți deschide drumul. Să remarci că cel din spate nu mai are energia și resursele să ți se împotrivească. Rămâne doar bucuria pe ultima sută de metri în glorie spre victorie.
Aproape de final era el,
Superman, pentru o doză de energie asortată cu bună dispoziție. Trec linia de finiș. Suporterii mei dragi,
Luiza și
Gabriel erau acolo să îl felicite pe tati.
Vin' la Alergat? Am venit, am alergat traseul demisec 12K și am ieșit primul la open. M-am bucurat de sprint pe drumuri asfaltate, bine marcate, privind spre linia de finiș.
Felicitări tuturor alergătorilor pentru fuga lor pe cele trei trasee alergate. Am avut un orizont matinal învăluit în ceață, cucerit după prânz de razele de soare, de zâmbete și bună dispoziție. Performanța individuală a fiecărui participant s-a
măsurat în timpul alergat, cu zâmbete, impresii, povești, sărmăluțe, vin și voioșie mai presus de
statistici oficiale.
A fost un eveniment foarte bine organizat, pe un traseu bine marcat, cu direcții de fugă colorate pentru fiecare dintre cele trei trasee. Azi am terminat primul. Primul din cei 139 de finaliști la crosul demisec de doisprezece kilometri. Da, fără prea mari surprize primii trei clasați pe podium eram de la aceeași categorie de vârstă, cea mai ingrată.
Încurajez inițiativele de a premia alergătorii pe categorii de vârstă. Dar s-a premiat doar pe categorii. A fost năruit efortul celor mai sprinteni, la open, indiferent de vârstă, în bătaia timpilor pentru linia de finiș. Din păcate (pentru mine) la categoria de vârstă este destul de greu să urc pe podium la categorie, nu mai zic de vreun clasament open.
Poate că nu a fost (prea) mare concurența într-un concurs de fugă local, fără multe așteptări. Dar era o motivație de a hrăni orgolii. Da. Urmează în capitală
Urban Atlethics alături de toate rachetele din liga mare. Acolo nu am nici o șansă. Poate la prima sută. Mai revenim cu altă ocazie, cu zâmbete mai presus de statistici și ambiții personale.
Ne-a plăcut fuga promisă, a fost peste așteptări. Mulțumesc tuturor fotografilor și voluntarilor pentru cadrele imortalizate. Mulțumesc
Luiza și puiului mic pentru susținere, mereu gata de drum, matinal, pentru a-l susține pe tati. Daaa. A fost scrisă povestea. Este primul podium oficial, primul, înaintea tuturor în
statistici. Să fie alergare, zic!
...alergat cu Kalenji KipRun TR Black-Neon
...monitorizat prin GPS cu TomTom Spark