Bun venit! Rândurile din acest articol au fost așezate la început de noiembrie. Sunt potrivite și acum pentru primul contact cu prietenii vechi și noi. Socializăm în pași sprinteni sau mărunți de alergăceală. E trecută ceva vreme de rezidență în capitală și tot cam atâta de când au apărut cereri de prietenie noi în colecţia personală de solicalizare.
Aliniat la legislația în vigoare, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal, cunoscută ca
GDPR unde se poate afla detalii
aici ţin să menţionez că nu stochez informaţii personale, incluzând nume și prenume, date inscripţionate de pe carduri de cumpărături sau de fidelitate, tranzacţii sau preferinţe culinare propuse de prieteni sau duşmani.
Pentru a promova conținutul acestui site sunt integrate module
ShareThis de distribuire ale articolelor către principalele reţele sociale. Pentru statistici ale paginilor vizitate folosesc platforma
StatCounter. Unele articole au conținut targetat către magazinul de unde pot fi achiziționate. Prin accesarea orcicărei secțiuni din site, putem considera acceptate aceste condiții de utilizare.
Da. Majoritatea pe care vă cunosc și vă recunosc avem multe activități comune cu alergarea. Totuși dacă dețin prietenia cuiva din greșeală, nu agrează că postez multe, vrute și nevrute, acesta poate utiliza butonului magic Unfriend sau Unfollow, după posibilități și disponibilități. Promit că nu mă supăr și poate nici nu o să ne călcăm pe bătături.
Nu alerg de o viață, ci numa' de prin 2015 și ceva sau poate 2013, da' cine ţine musai socoteala?! Am început ușor, kilometru cu kilometru, de la vreo nouăzeci și cinci de kile. Am trecut într-o zi de la a vrea, la a face mișcare. Alerg mai des la competiții decât pe trasee neorganizate. Nu cred în pauze de sezon, ies și la plus patruzeci și la minus zece grade.
Am (poate) ceva țigle lipsă, lăsate pe la mare sau pe poteci montane deasupra norilor în deplasare. Sunt prieten bun cu teritoriile de prin vecini și promovez locații noi de fugă. Îmi plac provocările și am încă în față o viață, să alerg în orice loc de pe Terra (până dau drumul ăia la înscrieri pe Lună, aș da niște ture pe inelele lui Saturn sau pe Marte).
Sunt șanse mari să mă bucur mai mult de o competiţie cu acces câștigat la vreun concurs randooom, decât plătit cu banii de corporatist. Accept donații de înscrieri și invitații, foarte rar le refuz. Nu accept mită, dar încurajez orice sponsorizare. Port diverse veșminte de alergăceală pentru compresie și alte beneficii pe care ți le poate detalia fratele
Goagăl.
Nu cred în opt ani de ghinioane dacă ratez vreun
share și nici nu mă calcă vreo farfurie zburătoare dacă nu dau musai vreun
like. Nu cred în loto și nici nu joc la păcănele. Nici nu insist, nici nu rezist pe străzi în scopuri politico-religioase. Viața e prea frumoasă să ne ocupăm timpul cu activităţi irelevante locale indiferent de culoarea lor politică.
Mdaaa, sunt consumat de endorfine în alergare, mai calc strâmb și mă împiedic de câte o ciocolată la miez... de noapte. Mă mai intersectez cu vreo felie de pizza asezonată cu o cola musai fără zahăr. Nu ne întrecem cu trei per mie ca să putem socializa, am mulţi prieteni rachetă, dar și consumatori de canapea. Pământul se va învârti în continuare.
Nu suntem într-o competiție, dar putem împărți deseori aceleași poteci marcate. Sunt șanse mari să salut prietenii dragi cu un
Neața Neațaa Neațaaa în rime alese. De ce? Pentru că este fain să fiu diferit și scos din rutină. Dacă prind pe careva la vreun selfie musai o fac pentru a imortaliza acel moment. Așa că zâmbește. Prietenii știu de ce.